Pestera Ialomitei sau pestera lui Zamolxis din Parcul National Bucegi


Pentru exploratorii frumuseţilor din minunata noastra tara, Munţii Bucegi pot fi consideraţi, pe drept, cei mai cunoscuţi din turismul neaoş . Vă atrag atenţia catre una dintre cele mai fascinante minuni naturale şi după cum se spune, ar fi cea mai frumoasă din România ,Pestera Ialomitei.
Numele acesteia vine de la râul Ialomiţa, care izvorăşte la 10 km distanţă din circul glaciar numit Obârşia Ialomiţei, situată sub Vârful Găvanele (2.479 m), aflat la 600 m de Vârful Omu şi la o distanţă mai mică de Vârful Ocolit, numit şi Bucura Dumbravă
După unii cercetatori, aceste trei vârfuri formează Intreitul Stâlp al Cerului, menţionat în tradiţia antică, si pe care cercetătoarea Cristina Pănculescu îl numeşte cel mai important Centru Energetic Informaţional natural al planetei: “Centrul lumii unde se face legătura dintre cer şi pământ, unde este Poarta de ieşire din masivul terestru, unde creşte Arborele vieţii”.

Legendele spun că aici a poposit unul din apostolii care a fost trimis de Iisus Hristos să creștineze strămoșii noștri.
“Taina Kogaiononului – Muntele Sacru al dacilor“ este cartea scrisa de cercetatoarea Cristina Pănculescu care prezintă concluziile şi argumentele rezultate în urma unei munci de cercetare întreprinsă pe parcursul a patru ani în munţii Bucegi, cercetare bazată pe studii de mitologie comparată, istorie veche, folclor şi artă veche românească, istoria religiilor, hermeneutică şi ştiinţe tradiţionale în general.
Zona care conţine acest Centru este Sanctuarul principal – Altarul Kogaiononului. Deci Muntele Sacru al dacilor se află în Bucegi; el este structurat pe trei niveluri care corespundeau la tot atâtea trepte de iniţiere:
– primul nivel: Peştera lui Zalmoxis identificată cu Peştera Ialomiţei, în 12 mai 1986;
– al doilea nivel: Platoul Babelor unde se află Sfinxul de la care a început totul, în 25 noiembrie 1984;
– al treilea nivel: Zona Vârfului Omu, care este Sanctuarul principal.

La pestera se ajunge pe traseul Bucureşti – Sinaia (DN 71 spre Târgovişte) – Cabana Cuibul Dorului – Şaua Dichiului – Bolboci – Diana – Padina – Peştera Ialomiţei.
Nu se cunoaste cu exactitate data descoperirii acestei pesteri , însă legendele localnicilor o amintesc încă din anul 1500. S-a lucrat la amenajarea ei abia două secole mai târziu. Din punct de vedere istoric, aceasta a fost amintită pentru prima oară într-un hrisov prin anul 1840, iar din anul 1897 a devenit obiectiv protejat speologic. La intrare eşti întâmpinat de Schitul Ialomiţei, ctitorit de stareţul Maxim Bădoiu, având hramul Sfinţilor Petru şi Pavel. În anul 1993, arhiepiscopul de Târgovişte sfinţeşte lăcaşul de cult care este săpat în stâncă.

Desfăşurându-se pe o lungime de aproape 500 de metri, prin aducţiunea apelor care a perforat Muntele Bătrâna, s-au format calcare jurasice superioare şi galerii active fosile care ajung la 1610 metri şi la 10 kilometri de izvorul râului. După parcurgerea a aproximativ 115 metri, veţi trece prin zona Pasajul făcând ,,mersul piticului ´´ printr-un compartiment stâmt, întortocheat şi cu plafon jos. În locul numit La Răspântie itinerariul îţi propune o bifurcaţie. În partea de nord, una dintre galerii te conduce spre Bolta lui Decebal şi La lacuri unde găsim nenumărate icoane în jurul unei cruci din lemn.
La pod se observă o galerie mai mică, denumită Galeria Apelor, obiectiv de admiraţie pentru turişti şi motiv de studiu pentru speologi. La capătul peşterii, după ce treci de bolovani mari alunecoşi, se află Altarul într-o zonă de captare a apei potabile, în care vizitatorii aruncă monede considerate semne de noroc. Dorinţa aceasta de cinstire a spiritelor este interzisă şi există chiar un panou ce avertizează acest fapt.
Piatra altarului este o cruce cioplită în piatră înconjurată de icoane şi lumânări, înfrumuseţată de formaţiunile rare şi domurile înalte. Am lăsat la sfârşit traseul variat şi antrenant ce duce spre Grota Urşilor, Cascada interioară şi Grota Sfintei Maria – obiective ce stârnesc admiraţie în factorul geologic păstrând legătura ecumenică. Amplele lucrări de amenajare includ pasarele şi trepte dotate cu balustrade. Datorită conservării de excepţie, peştera este catalogată drept valoare naturală internaţională, România ocupând locul al doilea în Europa în rândul cavităţilor carstice, datorită celor peste 1900 de peşteri situate pe teritoriul ţării noastre. Este una dintre cele mai frumoase peșteri vizitate de mine și o recomand tuturor iubitorilor de natură. Iar faptul ca a fost reabilitată este un lucru pozitiv și reprezintă un îndemn de a o revedea și pentru cei care au mai fost aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *