Sighisoara si legenda elefantului alb

Sighisoara , un loc romantic , cu strazi inguste si case fermecatoare, o fereastra spre viata medievala si singura cetate medievala din lume care este inca locuita.
Nici nu trebuie spus mai mult , ci doar vizitata , ea face parte din Romania frumoasa , Romania mea si a ta.

Legenda elefantului alb

‘La ieşirea din Sighişoara, în apropierea de intersecţia drumurilor naţionale care duc spre Sibiu, respectiv Târgu Mureş, se găseşte, puţin ascuns într-adevăr, unul dintre monumentele emblematice ale Sighişoarei. Este vorba despre turnuleţul de la Chip. În jurul lui s-a legat şi o legendă, este vorba despre faptul că, la un moment dat, în Evul Mediu, se spune că venea o armată otomană, care avea în frunte un paşă care călărea pe un elefant alb. Era o mare primejdie pentru oraş şi atunci, de undeva de sus, de la Biserica din Deal, din vechiul Turn al Aurarilor, astăzi dispărut, un archebuzier ar fi tras cu arma şi acel archebuzier l-ar fi ucis pe paşă şi pe elefant. Se spune că era o performanţă pentru acele vremuri deoarece în linie dreaptă sunt cam 250 de metri. Şi în cinstea acestui lucru, mai ales datorită faptului că armata otomană s-a dispersat, au fugit toţi turcii, în acel loc ar fi fost îngropat paşa şi elefantul. Aceasta este legenda, care arată, pe de-o parte, faptul că lumea otomană era foarte aproape, era o primejdie, dar în acelaşi timp era şi un element cunoscut şi se ştia că există în lumea asta şi elefanţi albi’, a declarat, pentru AGERPRES, Nicolae Teşculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara.

Când ajungeți la Sighișoara începeți traseul de la Cetate, monument protejat UNESCO din 1999. Inițial cetatea a fost ridicată în 1280, ca mai apoi în secolul XIV sub cetate să se stabilească meșteșugarii. Treptat cetatea a fost reconstruită, i s-au înălțat zidurile de apărare, s-au construit 14 turnuri (pentru fiecare breaslă de meșteșugari), acum veți vedea păstrate doar nouă din ele.
Turnul cu ceas, Turnul Fierarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Măcelarilor, Turnul Croitorilor, Franghierilor, Cositorarilor. Cel mai frumos din ele este Turnul cu Ceas, transformat în muzeu încă din 1898. Și e un adevărat spectacol când se schimbă ora, sus se mișcă 7 păpuși de aproape un metru, reprezentând zilele săptămânii, iar jos, la sol, sunt doi mesageri îmbrăcați în haine medievale și salută lumea în vreo 60 de limbi ale lumii. Este un spectacol absolut memorabil.Să mergeți prin cetate, să fiți atenţi la fiecare clădire, sunt vechi, elegante și ce este mai interesant că este o cetate locuită, nu o cetate-muzeu, cum găsiți în alte locuri.
Nu rataţi casa Vlad Dracul, mergeți apoi spre Scara Acoperită, scara cu 175 de trepte construită încă din 1662. Ajungeți apoi la Biserica Evanghelică din Deal, unde poate aveți marele noroc să ascultați un concert de orgă. Alte obiective turistice din cetate: Muzeul de Istorie și Artă Feudală din Turn, Piața Centrală, Casa Rosenthal, Casa cu Cerb

KONICA MINOLTA DIGITAL CAMERA

Madalina si Tomas

Daca sunteti pasionati de echitatie, daca iubiti animalele si natura, daca v-ati dorit mereu o experienta aparte, atunci la 7 Cai cred ca gasiti raspunsul .

De cativa ani incerc sa ajung sa cunosc familia care a pus pe picioare intreaga “afacere” 7 Cai . Spun “afacere” fiindca acolo gasiti ceva mai mult decat atat. Gasiti oameni calzi, deschisi ,comunicativi care vor sa iti impartaseasca si tie o parte din povestea lor.

Am reusit intr-o dimineata de joi, eu si inca doua prietene, sa ajungem la Namaesti, la domnul Dan si la gospodaria acestuia, pe care a reusit sa o puna pe picioare dupa ani buni de munca si pasiune. Eram entuziasmata fiindca nu stiam decat din auzite cum o sa fie, stiam povesti, dar nu imi imaginam ca toata experienta o sa fie mai mult de atat.

Era un aer rece de toamna, un miros de frunze uscate si cafea proaspat facuta. Domnul Dan ne astepta impreuna cu familia si cu angajatii acestuia, la umbra unui foisor. Dupa o scurta prezentare, s-au ales calutii speciali pentru incepatori si ne-am pregatim sa ne alegem insotitorul pentru aceasta scurta dar minunata calatorie. Nu ma intelegeti gresit, am avut ocazia sa ne mai urcam pe cai inainte si sa luam cateva lectii , dar nimic nu se compara si nu o sa se compare cu sentimentul de acolo.

Sunt 6 ore in care treci printr-un amalgam de senzatii: de la o fericire incredibila pana la panica totala.
Dintre toti, mi-am dorit cel mai cuminte calut, tocmai de teama sa nu am surprize pe la 1200 m altitudine, asa ca mi-a fost recomandat Tomas. Tomas, un armasar alb, inalt si solid, un urias bland, ma astepta si ma asculta cu atentie, ma analiza din cap pana in picioare. Special m-am inarmat cu morcovi, m-am gandit, cum altfel sa ne imprietenim noi doi, daca nu cu cateva gustarele de dimineata, pentru energie.
La ora 10:30 am pornit impreuna cu cele doua prietene si un insotitor, intr-o plimbare care ne-a intrecut asteptarile. Dupa toate sperantele mele, se pare ca Tomas era fix ca mine. Incapatanat si cu toane. Din 20 de metri, 7 erau in pas saltat(trap). Mi-am dat seama ca ma incerca, sa vada care este stapanul pe situatie dintre noi doi, si mai ales ,ma simtea incordata. Cel mai bine este sa creezi o legatura si tocmai asta am incercat sa fac. M-am relaxat si am inceput sa ii vorbesc frumos, sa-i spun ca am incredere si ca este cel mai cuminte calut din lume. Aparent am reusit sa ii castig si eu increderea.
Incet, incet am intrat in inima padurii. Nu pot sa va scriu in cuvinte cum este sa strabati acel peisaj salbatic, sa treci peste rauri si sa fii mangaiata de crengile copacilor (cateodata zgariata, depindea de toanele lui Tomita). Este de 10 ori mai minunat decat la o simpla drumetie pe jos si te simti de 10 ori mai libera la inaltimea aia. Si am urcat, pe unde nu am crezut ca o sa urc vreodata calare, pe dealuri abrupte si poteci din ce in ce mai inguste. Nu am crezut ca acei caluti au puterea sa care 2 ore, intr-o panta cu inclinatie asa mare. Dar au facut-o, fiindca isi stiau traseul, stiau ce treaba au de facut, stiau ce ii asteapta sus. Si acum ii cred. Ajungi sus si te intrebi cum o sa povestesti mai departe peisajul pe care l-ai vazut, si sentimentul ca esti cu cel mai bun prieten.

Evident, Tomas reusea sa imi aduca aminte ca daca el vrea, si uit sa preiau comanda cum trebuie, o taie pe campie in sensul opus grupului, dar nu mai conta. Conta ca eram acolo mai presus de toate.
Domnul Dan a avut grija sa ii ofere baiatului care ne-a insotit tot ce trebuie pentru masa de pranz, asa ca la stana ne-a fost pregatit gratarul tipic muntenesc, de care ne-am bucurat dupa atata efort fizic si psihic, mai ceva ca la ultima masa. Caii au fost priponiti si se bucurau si ei de iarba proaspata pe care o vad doar atunci cand sunt pe traseu.

Eram obosite, dar nu eram gata sa plecam acasa. Incepusem deja sa simtim febra musculara, corpul deja amortea, dar nu mai conta, nu voiam sa se termine. Ei, si cu toate ca la urcare mi s-a parut cel mai greu lucru de facut in viata asta, coborarea a fost si mai infricosatoare. Aici e nevoie clar de echilibru, de inima tare si de incredere in companion. Daca nu ai toate lucrurile astea, atunci nu sfatuiesc pe nimeni sa incerce. Senzatia aceea de cadere libera o ai imediat cum pleci de la stana, fiindca evident, ai urcat, trebuie sa si cobori. Si nu stiam ce sa fac, sa ma bucur de Tomas? Sa ma bucur de peisaj? Evident m-am concentrat asupra lui, altfel ajungeam sa fac parte din peisaj si nu era cel mai placut lucru cred. Nu o sa mai intalnesc pana acum un moment care sa imi incerce limitele atat de mult. Nu m-am gandit nicio secunda ca viata mea o sa fie pe o poteca de munte cu rapa in stanga si in dreapta ,agatata de experienta unui cal si de priceperea lui. Si da, se mai impiedica, dar il mangaiam si ii aduceam aminte ca sunt si eu in spatele lui, in panica mea, nu cumva sa uite.
Dupa 6 ore, cu adrenalina, febra musculara, peisaje si legaturi stranse intre noi si animalele noastre, am ajuns inapoi la 7 Cai. Nu iti vine sa pleci acasa, iti vine sa o iei de la capat, si ii multumesti in minte lui Dan, fiindca fara el, eu, noi , nu aveam parte de experienta asta. Nu aveam ce sa le povestim nepotilor, nu aveam cum sa va povestesc nici voua, nu aveam cum sa il cunosc pe Tomas.
Va recomand cu drag sa va uitati la pozele pe care le pun, sa aveti curajul sa incercati o aventura ca asta, fiindca nu exista echivalentul nicaieri, si vreau sa simtiti ce am simtit si eu, sa va gasiti un”Tomas” pentru o zi, un “Tomas” pentru care va intoarceti la Campulung. Eu cu siguranta o sa ma intorc in primavara, si o sa il aleg tot pe Tomas din cei 50 de cai pe care ii are Dan, fiindca asta e o legatura pe viata.

Ioana Madalina Giogu
Septembrie 2018

Chiliile rupestre de la Mănăstirea Turnu


Am trecut de atatea ori pe langa ea , ne despartea doar Oltul dar nu a fost timpul niciodata sa ma opresc. Am facut-o duminica. Nu am regretat.Locul este minunat dincolo de cuvinte şi imaginaţie.
Aici, Oltul îşi ia rămas bun de la munţii cu care a străbătut jumătate de ţară şi aşterne în dreptul Căciulatei una dintre cele mai frumoase zone din România.
In curte se afla peşterile primilor călugări români. Chilii săpate în piatră, locul unde cei dintâi sihaştri l-au găsit pe Dumnezeu, pentru a le fi părtaş în paradisul numit mai apoi – Mănăstirea Turnu. Una dintre vetrele monahale de spiritualitate creştină din Eparhia Râmnicului. Icoanele din aceste chilii “Cuv. Daniil şi Misail” se spune ca sunt “ Facatoare de minuni”iar locul tamaduitor.
Eu , am simtit liniste , multa liniste si impacare. Mi s-au tamaduit ochii cu frumusetea raiului din jur.

Sinaia forever


Primele amintiri le am inca din copilarie , din excursiile organizate de scoala , dar si dintr-un concediu de vis cu mama si fratele meu. Atunci am vazut pentru prima data un grup de tineri cu rucsacurile in spate. Erau atat de frumosi si liberi incat mi-am promis ca voi colinda si eu muntii, asa ca ei , cu fericirea stransa in zambete. De atunci , aproape in fiecare an ,Sinaia imi este gazda momentelor de refugiu si liniste . Sinaia nu este pentru oricine. Ea poate fi neinteleasa ca o fata batrana care duce in spate atata amar de vreme , istorie si frumusete incat un turist neexperimentat poate fi coplesit . Ea este dragostea la prima vedere care nu dezamageste si care ma primeste de fiecare data cu bratele deschise sa-i “plang” obosita pe umerii batrani. Vila care ma gazduieste , este aceeasi , o locatie cocheta si ingrijita care isi poarta cu mandrete vremea pe strada Furnica. Zilele trecute , desi meteo era nefavorabil , nu am anulat plecarea si iata-ne cu mic , cu mare , ajunsi cu bucurie la destinatie. A plouat marunt cu pauze si soare. Nu a contat . Inarmati pana in dinti cu pelerine si umbrele am luat cu asalt drumul spre Peles..credeam ca suntem singuri, nici gand! Turistii din lumea intreaga parca isi dadusera intalnire . De fapt Pelesul nu apartine Romaniei , apartine iubitorilor de arta si de frumos. Pe terasa , la Economat ,cu o cafea in fata , de fiecare data facem planuri. Ce vrem sa revedem , ce noutati am mai gasit , ce evenimente sunt in curs.
Pentru tine , fiindca ai avut amabilitatea si curiozitatea sa citesti pana aici , iata ce iti propun :


• Vizita Peles – este de departe vedeta orasului, fiind unul dintre cele mai frumoase edificii de acest gen din Romania si chiar din Europa. Castelul a fost construit in perioada 1873-1914, cu o serie de dotari inovatoare pentru acea perioada, precum incalzire centrala sau plafon de sticla mobil.
• Vizita Pelisor- Muzeul, cu o valoare inestimabila, ce cuprinde o valenta istorica, o alta memorialistica si una artistica, constituie o importanta componenta a zestrei culturale a poporului roman. https://peles.ro/istorice/istoricul-castelului-pelisor/
• Traseu Pelisor – Stana Regala
• Vizita Complex Furnica
• Delicii la terasa Economat
• Cota 1400 Marcaj banda rosie
Sinaia – Cota 1400 – Fosta cabana Varful cu Dor – Cabana Valea Dorului – Saua Laptici – Cabana Padina
• Cota 2000 Marcaj banda galbena
Fosta Cabana Varful cu Dor – Cota 2000 – Cabana Piatra Arsa – Cabana Babele – Cabana Varful Omu.
• Traseu Telegondola
• Vizita Stana Regala- Stanca Franz Joseph- https://www.youtube.com/watch?v=8AQh7u86izE
• Vizita Cazino Sinaia- este un alt edificiu-simbol al orasului, construit in timp record, pe locul primei vile din statiune, inaltata de printul Dimitrie Ghica. Cladirea gazduieste in prezent galerii de arta si evenimente artistice, fiind vizitabila in anumite perioade din an (spre exemplu, in timpul Festivalului Sinaia Forever). Detalii despre sali si evenimentele organizate aflati pe casino-sinaia.ro
• Casa Memoriala “George Enescu” a fost construita intre anii 1923 si 1926, fiind numita initial “Vila Luminis”. A fost donata statului roman in 1947 si poate fi vizitata de marti pana duminica, intre orele 10 si 17. Casa Memoriala se afla in cartierul Cumpatu, strada Yehudi Menuhin nr. 2
• Muzeul Manastirii Sinaia se afla in incinta Manastirii Sinaia si reuneste peste 500 volume de carte veche, tablouri si icoane, obiecte de mobilier vechi, precum si diverse obiecte de arta bisericeasca. Este primul muzeu de arta religioasa din Romania. Poate fi vizitat vara zilnic, intre orele 10 si 17 si iarna, la cerere, intre orele 10 si 15
• Manastirea Sinaia- Sinaia (de unde provine si numele statiunii), numita astfel dupa muntele Sinai, vizitat de ctitorul ei, Spatarul Mihail Cantacuzino. Manastirea a fost ctitorita in 1690 si este unul dintre cele mai importante lacasuri de cult de pe Valea Prahovei. Veti regasi aici Biserica Veche “Adormirea Maicii Domnului” (construita intre 1690 si 1695), cu pictura realizata de Parvu Mutu Zugravul, Paraclisul “Schimbarea la Fata”, cu pictura originala din 1695, Biserica Noua “Sfanta Treime”, construita intre 1842-1845, precum si cavoul lui Tache Ionescu, important om politic, alaturi de un bust sculptat in marmura alba al Adinei, cea de-a doua sotie.
• Muzeul Orasului Sinaia, cel mai nou muzeu de pe Valea Prahovei, deschis in Castelul Stirbey, cea mai veche resedinta de vacanta din statiune
• Muzeul Rezervatiei Naturale Bucegi se afla in frumosul Parc Ghica si gazduieste numeroase expozitii. Poate fi vizitat de marti pana duminica, intre orele 10 si 17
• Casa lui Nicolae Iorga, avandu-l ca arhitect pe Toma Socolescu, se afla in Sinaia, dar nu este deschisa publicului.
• Garile Regale – prima, construita in 1886, in timpul regelui Carol I si cea de-a doua, construita la comanda regelui Carol al II-lea, in 1940. In salonul de primire se afla o impresionanta fresca murala, realizata de Dimitrie Stiubei
• Muzeul de Trenulete Sinaia este o colectie de micromodele feroviare active cu caracter permanent, ce se afla in in incinta Garii Sinaia
• Domeniile Barbu Stirbei din Sinaia sunt reprezentate de impozantul Palat – Vila “Alina Stirbei Florescu”, aflat in imediata apropiere a centrului orasului
• Vila Negoiu – Casa Take Ionescu, una dintre cele mai impozante cladiri civile ale Sinaiei
• Alte cladiri importante din Sinaia sunt Vila Retezat – Casa Anastasie Simu, Casa de Vanatoare Foisor, Vila Salamandra – Casa Jean Baptiste Linche in cimitirul de la Izvorul Rece.
• In cimitirul de la Izvorul Rece se afla mormantul taranului patriot Badea Cartan (Casa Memoriala se afla in Cartisoara Sibiu .
• Parcul Ghica, din centrul orasului, gazduieste statuile unor importanti oameni de cultura, printre care Mihai Eminescu, Ion Creanga, Nicolae Balcescu, A. Puskin, P. I. Ceaicovski si bustul actorului Iancu Brezeanu (realizat de sculptorul D. Paciurea)
• Punct de plecare spre Pestera Ialomicioarei si Manastirea Ialomitei (cu biserica de lemn, secolul al XVI-lea)
• Din Sinaia pleaca numeroase trasee montane, spre Varful cu Dor, Valea Izvorul Dorului, Cheile Zanoagei, Varful Omu, Crucea de pe Caraiman, Jepii Mari, Jepii Mici, stancile Franz Joseph
…..tot in Sinaia, pasionatii de schi vor regasi numeroase partii: Valea Soarelui, Valea Dorului, Malaxa, Vanturile, Poiana Stanii, Furnica, Popicarie, Vanturis, Tarle, Scandurari, Papagal, Laptici.

Pestera Ialomitei sau pestera lui Zamolxis din Parcul National Bucegi


Pentru exploratorii frumuseţilor din minunata noastra tara, Munţii Bucegi pot fi consideraţi, pe drept, cei mai cunoscuţi din turismul neaoş . Vă atrag atenţia catre una dintre cele mai fascinante minuni naturale şi după cum se spune, ar fi cea mai frumoasă din România ,Pestera Ialomitei.
Numele acesteia vine de la râul Ialomiţa, care izvorăşte la 10 km distanţă din circul glaciar numit Obârşia Ialomiţei, situată sub Vârful Găvanele (2.479 m), aflat la 600 m de Vârful Omu şi la o distanţă mai mică de Vârful Ocolit, numit şi Bucura Dumbravă
După unii cercetatori, aceste trei vârfuri formează Intreitul Stâlp al Cerului, menţionat în tradiţia antică, si pe care cercetătoarea Cristina Pănculescu îl numeşte cel mai important Centru Energetic Informaţional natural al planetei: “Centrul lumii unde se face legătura dintre cer şi pământ, unde este Poarta de ieşire din masivul terestru, unde creşte Arborele vieţii”.

Legendele spun că aici a poposit unul din apostolii care a fost trimis de Iisus Hristos să creștineze strămoșii noștri.
“Taina Kogaiononului – Muntele Sacru al dacilor“ este cartea scrisa de cercetatoarea Cristina Pănculescu care prezintă concluziile şi argumentele rezultate în urma unei munci de cercetare întreprinsă pe parcursul a patru ani în munţii Bucegi, cercetare bazată pe studii de mitologie comparată, istorie veche, folclor şi artă veche românească, istoria religiilor, hermeneutică şi ştiinţe tradiţionale în general.
Zona care conţine acest Centru este Sanctuarul principal – Altarul Kogaiononului. Deci Muntele Sacru al dacilor se află în Bucegi; el este structurat pe trei niveluri care corespundeau la tot atâtea trepte de iniţiere:
– primul nivel: Peştera lui Zalmoxis identificată cu Peştera Ialomiţei, în 12 mai 1986;
– al doilea nivel: Platoul Babelor unde se află Sfinxul de la care a început totul, în 25 noiembrie 1984;
– al treilea nivel: Zona Vârfului Omu, care este Sanctuarul principal.

La pestera se ajunge pe traseul Bucureşti – Sinaia (DN 71 spre Târgovişte) – Cabana Cuibul Dorului – Şaua Dichiului – Bolboci – Diana – Padina – Peştera Ialomiţei.
Nu se cunoaste cu exactitate data descoperirii acestei pesteri , însă legendele localnicilor o amintesc încă din anul 1500. S-a lucrat la amenajarea ei abia două secole mai târziu. Din punct de vedere istoric, aceasta a fost amintită pentru prima oară într-un hrisov prin anul 1840, iar din anul 1897 a devenit obiectiv protejat speologic. La intrare eşti întâmpinat de Schitul Ialomiţei, ctitorit de stareţul Maxim Bădoiu, având hramul Sfinţilor Petru şi Pavel. În anul 1993, arhiepiscopul de Târgovişte sfinţeşte lăcaşul de cult care este săpat în stâncă.

Desfăşurându-se pe o lungime de aproape 500 de metri, prin aducţiunea apelor care a perforat Muntele Bătrâna, s-au format calcare jurasice superioare şi galerii active fosile care ajung la 1610 metri şi la 10 kilometri de izvorul râului. După parcurgerea a aproximativ 115 metri, veţi trece prin zona Pasajul făcând ,,mersul piticului ´´ printr-un compartiment stâmt, întortocheat şi cu plafon jos. În locul numit La Răspântie itinerariul îţi propune o bifurcaţie. În partea de nord, una dintre galerii te conduce spre Bolta lui Decebal şi La lacuri unde găsim nenumărate icoane în jurul unei cruci din lemn.
La pod se observă o galerie mai mică, denumită Galeria Apelor, obiectiv de admiraţie pentru turişti şi motiv de studiu pentru speologi. La capătul peşterii, după ce treci de bolovani mari alunecoşi, se află Altarul într-o zonă de captare a apei potabile, în care vizitatorii aruncă monede considerate semne de noroc. Dorinţa aceasta de cinstire a spiritelor este interzisă şi există chiar un panou ce avertizează acest fapt.
Piatra altarului este o cruce cioplită în piatră înconjurată de icoane şi lumânări, înfrumuseţată de formaţiunile rare şi domurile înalte. Am lăsat la sfârşit traseul variat şi antrenant ce duce spre Grota Urşilor, Cascada interioară şi Grota Sfintei Maria – obiective ce stârnesc admiraţie în factorul geologic păstrând legătura ecumenică. Amplele lucrări de amenajare includ pasarele şi trepte dotate cu balustrade. Datorită conservării de excepţie, peştera este catalogată drept valoare naturală internaţională, România ocupând locul al doilea în Europa în rândul cavităţilor carstice, datorită celor peste 1900 de peşteri situate pe teritoriul ţării noastre. Este una dintre cele mai frumoase peșteri vizitate de mine și o recomand tuturor iubitorilor de natură. Iar faptul ca a fost reabilitată este un lucru pozitiv și reprezintă un îndemn de a o revedea și pentru cei care au mai fost aici.

Trebuie neapărat să mănânci la ferma de midii de la Dalboka!


Dalboka este vestita fermă de midii din Bulgaria unde am mâncat cele mai grozave preparate din scoici de până acum. Dacă vă plac midiile și peștele, merită să ajungeți, măcar o dată în viață, la Dalboka.Mi-a rămas gândul la midiile pane și sărmăluțele în foi de viță cu midii, pentru care m-aș sui oricând în mașină și m-aș opri direct la Dalboka. Am ajuns cu greu acolo, pentru că – intenționat sau nu – drumul e foarte prost semnalizat. Există și un indicator mic, albastru, timid, pe care scrie Dalboka, pe care nu trebuie să îl ratați. Drumul șerpuiește, prin câmpul cu turbine eoliene, apoi, înainte de intrarea în Kavarna, trebuie s-o luați la stânga, urmând tot indicatorul spre Cape Kaliakra. Fiți foarte atenți pe partea dreaptă a drumului, o să vedeți din nou indicatorul mic și albastru pentru Dalboka, 1,5 km. Aici faceți dreapta, prin câmp, spre mare! După 1 km ajungeți la o bifurcație: luați-o spre stânga, pe drumul îngust, asfaltat și coborâți spre mare. Drumul duce chiar la ferma de midii și încep să apară mașini parcate cu numere de România. Multe. Puteți lăsa mașina chiar lângă fermă, sau puțin mai sus, pe marginea drumului, ca să evitați panta abruptă. Drumul principal este relativ ok, dar dupa ce incepi sa cobori ,incepe o panta extrem de abrupta si drumul se strica radical, imi este mila de cel care urca cand tu cobori si trebuie sa se opreasca pentru a va face loc unul altuia, iti trebuie ceva aptitudini de sofer si un ambreiaj sanatos :)) ))


Restaurantul este așezat chiar pe malul stâncos al mării și este foarte mare. Tot personalul vorbește – sau, cel puțin, înțelege – românește. Puteți alege partea din stânga sau din dreapta a restaurantului – mâncarea și prețurile sunt aceleași.Alegerea este grea: salate cu midii, midii pane, la tigaie, chifteluțe sau sărmăluțe în foi de viță cu midii, rulade de toate felurile, midii umplute cu legume (sau mere!), midii cu orez, cu paste, la cuptor, tocăniță, cu varză, cu sos de vin și tot așa… Apoi, pește: hamsii, stavrid, calcan, guvizi, chefal, păstrăv, scrumbie, somn, șalău, crap (deja, sună banal), icre și salate de toate felurile. Totul arată atât de bine și este atât de gustos!Cum spuneam, personalul vorbește românește, mâncarea vine repede și este fără cusur. Peisajul e extraordinar. Una peste alta, Dalboka este o experienta.

Cel mai haios lucru mi s-a parut in meniu faza cu “Pentru cei care nu stiu de ce sunt aici” – urma o lista cu “gratar de porc, frigarui, pui la ceaun etc” Haios. Daca esti la Dalboka ce nevoie ai de porc?


Praga , orasul la care inca visez


Ambele mele vizite in Cehia au inceput cu un telefon intr-o zi de joi , “ Luni trebuie sa pleci la Praga! Ai avion de dimineata , ia pe cine vrei si organizeaza intalnirea cu x “ .La prima iesire nu aveam nici passaport , nu zburasem cu avionul , mergeam cu ” treburi importante”si cu o responsabilitate enorma pe umeri dar mi-am luat doi colegi super cu care am facut echipa de fiecare data si ne-am descurcat de milioane. Si uite asa intre intalniri de bussines am reusit sa organizez timp liber pentru sufletul , ochii si mintea noastra.

M3365R-4201
M3365R-4201
Am strans destule amintiri , amintiri simple , observatii despre tot si toate iar atentia mi-a fost captata chiar si de cele mai mici detalii. Primul lucru care m-a frapat in Praga a fost faptul ca aproape toate strazile sunt pavate cu piatra cubica. Sistemul nu numai ca da un aer aparte intregului oras, dar este si foarte eficient. In clipa in care se strica vreo portiune a drumului, imediat este reparata prin reasezarea pietrelor sau inlocuirea lor. Fara decopertari, fara carpeli pe asfalt, totul arata permanent ca nou. Desigur, de fiecare data cand vedeam cate o doamna plimbandu-si bebelusul in carucior nu ma puteam abtine sa gandesc faptul ca, daca i-au dat deja dintisorii celui mic, probabil ii vor clampani mult dupa ce a scapat de mersul pe pavaj.


Un alt lucru care sare in ochi, inainte sa vizitezi propriu-zis orasul, este adancimea la care sunt sapate tunelele de metrou. Scarile rulante par interminabile si nu poti sa nu apreciezi grija cu care sunt intretinute si sistemele de rezerva in cazul in care se lucreaza la vreuna. Nu stiu cat ai face urcand scarile la picior, dar stiu ca cineva mai slab de inima nu ar avea prea multe sanse. Sistemul de mijloace de transport in comun este cel mai punctual din intreaga Europa, asa ca inchirierea unei masini nu are sens decat daca vreti sa vizitati si imprejurimile Pragai. Pentru orientare, hartile si ghidurile sunt cele mai indicate. Nu va bazati pe bunavointa localnicilor pentru ca, in plin sezon, vor fi foarte greu de gasit printre turisti si nu prea stiu engleza.
KONICA MINOLTA DIGITAL CAMERA
M3365R-4201

Tramvaiele lor merg ceas, au statii bine plasate si intervale de sosire foarte exacte, la fix 3 minute in orele de varf. Oh, da, nu fac comparatii, caci nu am cu ce. Iar daca vrei sa te deplasezi intre puncte mai indepartate in oras, este foarte util metroul.Aaaaa…era sa uit , greu cu procurarea biletelor dar asta te las sa descoperi singur.

Dupa ce m-am cazat, primul lucru pe care l-am facut a fost sa vad Vltava – Dambovita lor, dar ceva mai curata – si Podul Carol (Karluv Most). Vltava este traversata de nenumarate poduri, fiecare avand propria “personalitate”. Cel mai faimos insa este Podul Carol, datand din anul 1357, strejuit de 30 de statui masive. Fiecareia i se atribuie cate o putere binefacatoare, fiind atinse de sute de turisti pe zi. Nu stiu cat de eficiente sunt statuile in indeplinirea dorintelor, dar atingerile sunt foarte eficiente in mentinerea curata a statuilor.

Digital Camera
Din punct de vedere architectonic, este o marturie a stilului gotic, baroc, a epocii renasterii sau a artei moderne (de altfel, centrul sau istoric a intrat din anul 1999 in patrimoniul UNESCO).
Podul este plin mereu de artisti plastici sau bijutieri care isi prezinta creatiile, de cantereti ambulanti, de caricaturisti si oricine altcineva care doreste sa faca un ban de pe urma talentului sau. Praga, de altfel, este plina de manufacturi, de mici ateliere si de opere de arta devenite parte din domeniul public. Centrul este plin de tipicele buticuri cu suveniruri, multe avand aceeasi marfa, dar printre ele se strecoara – si nu sunt putine – magazinasele care ofera lucruri hand-made, unicate.
Orasul vechi este intesat de turnuri, cladiri din diferite epoci si diferite stiluri, imbinate impecabil fara nicio discrepanta, biserici milenare si terase, iar turistii sunt imbiati la plimbari cu trasura sau in masini de epoca.
KONICA MINOLTA DIGITAL CAMERA
Intr-un oras care si in perioada comunista a fost aproape ocrotit de demolari si constructii abrupte, stilul arhitectonic este respectat inclusiv de cladirile noi. De exemplu, exact la una dintre iesirile din Orasul Vechi se ridica un mall nou nout, dar iti ia ceva timp sa realizezi despre ce e vorba, la exterior avand aspectul unei cladiri de la inceputul secolului al XX-lea. Terasele si restaurantele au preturi pentru toata lumea. Cam totul in Praga e frumos. M-am plimbat de dimineata pana seara in orice directie m-au dus picioarele. In afara de cateva obiective la care am tinut sa ajung, ca de pilda Castelul Pragai, Ceasul Astrologic din Turnul Primariei Orasului Vechi , am mers la intamplare. Si intotdeauna am avut ce sa vad.

“Ceasul Astronomic” (datand din secolul al XV-lea) este, cu siguranta, unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Pragăi, atragand zilnic sute de turisti. El poate fi admirat in Piata Veche (Stare Mesto), pe partea de sud a turnului Primariei Vechi. Ideal este sa se ajunga aici la ore fixe, pentru a se vedea intregul spectacol.
Mi s-a parut un spectacol original si unic, in acelasi timp. Ceea ce face din acest ceas o mica minune este faptul ca el inca functioneaza, desi a fost construit acum mai bine de 5 secole!
Cadranul superior marcheaza ora central-europeana si ora veche ceha, fazele lunii si ale soarelui, miscarile astrelor, echinoctiile si sarbatorile vechi. Detine mai multe statuete, infatisand un schelet, un cersetor si un turc, fiind vorba de o alegorie a dramei omenirii
Cadranul astronomic, partea de sus a ceasului din Praga, este de fapt o harta speciala, miscatoare, a cerului, pe care se poate observa pozitia curenta a soarelui si a lunii, dar si semnele zodiacale. Cea de-a doua jumatate este un calendar, ce indica: ziua din luna, zilele de sarbatoare (zilele dedicate anumitor sfinti sunt marcate prin culoarea rosie), o pictura alegorica a fiecarei luni, o pictura reprezentativa pentru fiecare zodie in parte.
In afara de mecanismul interesant si de insemnatatea orologiului, am fost atrasa de acest monumet istoric si datorita decoratiunilor ce incadreaza cele 2 cadrane: numeroase sculpturi in piatra, figurine ce prind viata din ora in ora (4 vicii incercuiesc indicatorul astronomic – Vanitatea, Zgarcenia, Moartea si un turc – in secolul al 16-lea, turcii reprezentau dusmanii Europei). Cei 12 apostoli isi fac aparitia, in ordine, in fiecare ora, iar un cocos auriu vesteste o noua ora.
Revenim la oraș. In Praga gasesti absolut tot ce-ti doreste inima sa vezi: castele si catedrale, cartier evreiesc cu sinagogi, piete vechi, biserici baroce, vestitul pod Carol, marginit de zeci de statui si invadat de pictori si muzicanti… si sute de stradute, pline de cladiri superbe, pe care patina timpului le-a transformat in mici bijuterii locuite.

In ceea ce priveste cazarea, in centru exista, evident, pensiuni si hoteluri cu atmosfera medievala si confortul timpului economisit, dar se pot gasi variante ok si dincolo de periferia orasului vechi, mult mai convenabile ca pret. Repet, reteaua de transport in comun este bine pusa la punct, asa ca a locui mai departe de centrul vechi «nu dauneaza sanatatii».Eu am stat la Angelo by Vienna House. În imediata apropiere există câteva staţii de autobuz şi de tramvai, iar oaspeţii pot vizita cu uşurinţă piaţa plină de viaţă Wenceslas şi cartierul popular Mala Strana, cu multe cafenele şi monumente baroce.
“Praga, această minunată operă a naturii, a generaţiilor trecute şi a contemporanilor noştri, oraşul numit cu mândrie „inima Europei“, este un oraş al legendelor şi poveştilor. Fiecare casă, fiecare străduţă, are legenda proprie, ascunde o taină sau ne prezintă o figură legendară, care a străbătut veacurile istoriei pentru a ajunge până în zilele noastre.”
M3365R-4201
Locuri de interes turistic
Praga este pe locul al VI-lea in topul celor mai vizitate orase europene, dupa Londra, Paris, Roma, Madrid si Berlin. Printre locurile de mare interes turistic in Praga se numara: Orasul Vechi (Stare Mesto) si Piata Orasului Vechi; Ceasul Astronomic; Podul Carol (Karluv Most); Orasul Nou (Nove Mesto) si Piata Wenceslas; Mala Strana; Castelul Praga si Catedrala Sfantul Vit; Vechiul cartier evreiesc Josefov; Dealul Lennon; Vinohrady; Muzeul National; Castelul Vysehrad; Petrinska rozhledna (Turnul Petrin – o copie la scara 1:5 a Turnului Eiffel de la Paris); Turnul de televiziune Zizkov; Cimitirul evreiesc din OlSany si mormantul lui Franz Kafka; Muzeul Franz Kafka; Metronomul din Praga.

Olanesti – locul unde imi incarc bateriile


Olanesti este o statiune balneoclimaterica in Valcea care te ajuta sa iti regasesti echilibrul interior si starea de sanatate cu ajutorul apelor cu efect terapeutic. Iti poti relaxa simturile pe aleile umbrite care te duc catre izvoarele cu ape minerale pentru tratament si poti sa respiri aerul curat din zona. Coboara pe langa raul Olanesti si asculta susurul apei, inchide ochii si lasa-te purtat de energiile subtile ale naturii.Cei care au trecut prin zona sau au poposit cateva zile in aceasta statiune stiu ca au un farmec aparte. Am fost de 3 ori pana acum si tot simt nevoia sa revin. De ce? Imi plac locurile linistite, lipsite de poluare si de agitatia cotidiana. Este un contrast urias intre Valea Prahovei pe care o ador de altfel si Olanesti pentru ca in zona asta chiar simti ca te deconectezi.
Baile Olanesti ocupa primul loc printre statiunile balneoclimaterice din Romania in ceea ce priveste numarul de izvoare, debitul total zilnic al acestora, ca si varietatea compozitiei si a concentratiei apelor minerale. In statiune se gasesc peste 35 surse hidrominerale, atat ca izvoare naturale, cat si ca rezultat al unor lucrari de foraje si miniere (puturi si galerii).
In anul 1873 la indemnul dr. Carol Davila au fost trimise mostre ale apelor minerale de la Baile Olanesti la Expozitia Internationala de la Viena, unde a obtinut medalia de aur.
Atestarea terapeutica si recomandarile medicale asupra apelor minerale de la Baile Olanesti au fost stabilite de Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneo-Climatologie.
Statiunea se gaseste printre putinele locuri din tara unde se efectueaza tratamente pentru desensibilizarea organismului la bolnavii cu diverse afectiuni alergice, prin injectii cu apa minerala sulfuroasa izotona recoltata direct de la sursa
Afectiunile ce pot fi tratate la Olanesti sunt:
– afectiuni digestive: esofagite, gastrite cronice hipoacide si hiperacide, duodenite cronice, ulcer cronic, enterocolopatii cronice nespecifice, stomac operat;
– afectiuni renale si ale cailor urinare: litiaza renala neoperata sau operata, litiaza cailor urinare, pielonefrita cronica, glomerulonefrita cronica, cistita cronica;
– afectiuni cronice ale ficatului si cailor biliare: dischinezie biliara, colecistita cronica necalculoasa sau calculoasa (cu calculi nemobilizabili), tulburari dupa ficat operat (colecistoctemie), hepatita cronica stabilizata, pancreatita cronica;
– afectiuni respiratorii: rinosinuzite cronice alergice, bronsita cronica astmatiforma, astm bronsic alergic, noxe profesionale, stari dupa pneumopatii microbiene netuberculoase sau virolice, bronsite cronice, traheobronsite cronice, bronsectazie;
– afectiuni metabolice si de nutritie: diabet zaharat, dislipidemii, hiperuricemii, guta, obezitate;
– afectiuni dermatologice: psoriazis, ihtioze incipiente, keratodermii, eczeme cronice, neurodermite, dermatite seboreice, acnee, piodermite;
– afectiuni alergice: de diferite tipologii (alimentare, medicamentoase, bacteriologice) si cu manifestari diferite (respiratorii, digestive, cutanate: urticarii cronice, prurituri, dermite alergice de contact, eczeme profesionale);
– boli profesionale (intoxicatii cu metale grele: Pb, Hg, As);
– afectiuni cardiovasculare: hipertensiune arteriala stadiul 1 si stadiul ½, arteropatii periferice;
– afectiuni asociate: afectiuni reumatismale degenerative, afectiuni reumatismale abarticulare, stari posttraumatice, osteoporoza, boli ale sistemului nervos periferic, pareze, paralizii, nevroza astenica;
– afectiuni endocrine;
– afectiuni ginecologice cronice.
Tratamenul balnear din Olanesti se imparte in crenoterapie (tratament cu ape minerale) si tratament auxiliar (hidroterapie, electroterapie, fototerapie, aeroterapie, kinetoterapie, fizioterapie)
Climatoterapia
Climatologia este un factor foarte imporatant pentru tratamentul si profilaxia bolilor. Ea consta in schimbarea mediului pentru o perioada de cel putin 12 zile.
Climatoterapia consta in doi factori foarte importanti in tratamentul curativ, cat si in cel profilactic:
– o actiune de calmare, linistire, eliberare de stress.
– activ excitant: miscarea sistematica sub forma unei cure de teren (excursii, sport alternat cu ore de odihna).
Unii se lauda “ Vin aici de 30 de ani!” Eiiii…as vrea sa pot face si eu asta.
Lacul cu nuferi

Drumul catre izvoare

Pod peste raul Olanesti

Bisericuta din Albac


Acasa la floarea-soarelui


Poate dintr-un soi de pofta si dor pe care mi-au facut-o cateva fotografii zilele acestea , pentru ca stiu cat de frumos este acolo, cat de liniste , de minunat si de bine. Poate pentru ca acolo beau cafeaua pe prispa cu aceeasi placere mereu iar omleta cu ceapa si marar nu este atat de buna niciodata ca acolo. Poate ca acolo inainte de toate imi gasesc linistea…in singurul “acasa “al vacantelor din copilarie . Poate pentru toate cele de mai sus laolalta sau pur si simplu, m-am gandit sa te intreb daca pentru tine exista povestea “ Acasa , undeva la tara”!

Comuna Piatra – Teleorman

Coumna Piatra – Teleorman

Raul Calamtui
Pentru mine doar bunicii materni au insemnat ..vacanta la tara , libertate, energie buna, in plus , nicaieri pe unde am calatorit , nu am adormit seara de seara in triluri de privighetoare. Stiu , nu e nimic extravagant , dar este ceea ce conteaza , simplitate pura si bucuria acesteia. In satul “ batut de soare “ nu este poluare, aglomeratie , zgomot , stress..tehnologie , politica , in plus mi-e dor de povestile bunicii spuse, seara , inainte de culcare…mi-e dor sa ma plimb pe ulite , sa intru in vorba cu oamenii care imi ies in cale. Le-ai urmarit vreodata gesturile si privirea? Un amestec de simpatie , timiditate si retinere pe care il are orice taran roman. Iar apusul…apusul , ai vazut ca nu este altul ca la tara?

Traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina

Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina
Deşi se spune că cele mai înalte drumuri din România sunt Transalpina (2.145 de metri altitudine) şi Transfăgărăşanul (2.034 de metri), în realitate lucrurile nu stau deloc aşa, amândouă pierd în faţa unui alt drum din Argeş, cel care traversează masivul Iezer şi urcă până la o altitudine de 2.350 de metri. Masivul Iezer-Păpuşa face parte din grupa sudică a Carpaţilor Meridionali. Deşi de la distanţă par doar nişte dealuri, în realitate vârfurile ajung la altitudini de peste 2.400 de metri.

Munţii Iezer-Păpuşa sunt înconjuraţi pe trei laturi de apele Doamnei şi Dâmboviţei, iar altitudinea maxima este atinsă de Vârful Roşu – 2.469 de metri –, iar vârfurile Iezerul Mare şi Papuşa au înălţimi de 2.462 de metri şi respectiv de 2.391 de metri. Coroana piscurilor înalte rămâne deschisă spre sud, loc de ieşire al apelor bogate ale râului Târgului spre ţinutul muscelelor. Turismul în Iezer-Păpuşa este strâns legat atât de existenţa Cabanei Voina, cât şi de potecile spre Lacul Iezer şi Vârful Iezerul Mare.


„Drumul începe la Lereşti, pe unul dintre braţele laterale ale Barajului Râuşor, Târgului, şi urcă spre Culmea Portăreasa şi Lacul Portăreasa, iar mai apoi pe creasta Iezerului, către Vârful Iezerul Mare, unde se atinge altitudinea maximă.

Drumul coboară apoi către Crucea Ateneului şi de acolo se pleacă către Culmea Văcarea şi coboară către Cabana Voina.Traseul este extraordinar, foarte frumos şi poate fi parcurs cu o maşină de teren, dar şi cu bicicleta. Cel mai frumos este însă pe bicicletă!”, spune Ion Sănduloiu , şeful Serviciului Salvamont Argeş, unul dintre oamenii care cunosc foarte bine traseul.

Drumul este recomandat celor care practică mountain bike .Aşadar, Munţii Leaota şi Bucegi, cu releul TV de pe Coştila, Munţii Ciucaş şi Piatra Craiului pot fi admiraţi în toată splendoarea de pe acest drum, iar creasta masivului Iezer-Păpuşa poate fi cuprinsă dintr-o privire. „Vârfurile Negoiu şi Moldoveanu pot fi atinse cu mâna, evident, ca iluzie optică! Iezerul are avantajul de a fi ceva mai la sud faţă de linia Carpaţilor Meridionali, astfel că are o privelişte panoramică către toţi munţii din jur. Se vede bine aproape tot: Făgăraşul, Căpăţânii, toţi munţii! Mai ales toamna şi iarna, când e frig şi întreaga umezeală condensează, iar cerul se limpezeşte, imaginea e ca de cristal. Se poate vedea chiar şi Parângul”, mai spune Ion Sănduloiu.

Lacul Iezer-Portăreasa, unul dintre cele mai interesante lacuri glaciare, înconjurat de vegetaţie din specii rarisime, declarat monument al naturii şi arie protejată de interes naţional, fiind o rezervaţie naturală de tip mixt. Nu lipsită de interes este şi stâna de pe Văcarea, unul dintre cele mai izolate şi mai puţin poluate locuri din zona Argeşului.
Din acest punct de vedere, Argeşul şi-a păstrat astfel în portofoliu drumul cel mai aproape de cer.