Cateva lucruri mai putin stiute despre Mănăstirea Curtea de Argeș

Mănăstirea Curtea de Argeș
Cine era Manoli din Niaesia ? De ce apare Numele lui Allah pe cărămida cheii de boltă?
Cine era de fapt Ana?
Ce ascund zidurile mănăstirii ?
Un element misterios , pasarile din bronz.
Sacrificiul, redat în arhitectura mănăstirii.

Manoli din Niaesia, era armean, astfel explicându-se anumite elemente de arhitectură armeană şi georgiana din construcţia Mănăstirii.
Numele lui Allah pe cărămida cheii de boltă.
Un lucru greu de acceptat şi încă destul de puţin cunoscut a fost evidenţiat de marele istoric, arheolog, epigrafist şi folclorist român din secolul XIX, Grigore G. Tocilescu, care a spus că a identificat pe cărămida cheii de boltă, scris cu caractere osmane, numele lui Allah (Grigore G. Tocilescu- Biserica Episcopală a Mănăstirii Curtea de Argeş restaurată în zilele M.S. Regelui Carol I şi sfinţită din nou în ziua de 12 septembrie 1886). “Din nefericire, nu avem imagini cu această cărămidă şi, mai ales, nu ştim ce s-a întâmplat cu ea după reconstruire” mai spune Ştefan Dumitrache .

Un element misterios , pasarile din bronz.

Paul din Alep e cel care menționează un alt element misterios al mănăstirii, cel al păsărilor din bronz cântătoare. El auzise cum în trecut deasupra fiecăruia dintre cele 84 de discuri ceramice de pe fațadă era montată câte o pasăre din bronz, cu aripile tot din bronz și cu mici clopoței atârnați de aripi. Când bătea vântul, păsările scoteau un zgomot șuierat, iar clopoțeii se clătinau. Se pare că păsările au existat cu adevărat, căci Paul din Alep chiar a văzut trei dintre ele încă la locul lor, iar mult mai târziu restauratorul monumentului, André Lecomte du Noüy, confirmă și el că a descoperit câteva resturi din aceste păsări cu ocazia săpăturilor arheologice. Astăzi putem doar să ne imaginăm sunetul produs de sutele de clopoţei, pe măsură ce te apropiai de biserică…

Ce ascund zidurile mănăstirii
Inscripţia în slavonă de pe zidurile impunătorului lăcaş de cult de la Curtea de Argeş, despre care mulţi cred că ar localiza punctul în care Ana lui Manole ar fi fost zidită, nu are nimic de-a face cu acest lucru. Explicaţia este simplă, fiindcă legenda vorbeşte despre edificiul dinaintea actualei structuri a mănăstirii Curtea de Argeş – care datează abia de la 1886 (anul finalizării construcţiei pe care o vedem astăzi). “Este vorba doar despre o inscripţie în limba slavonă care aminteşte de donaţiile pe care un mare negustor al acelor vremuri le-a făcut mănăstirii”, explică istoricul Ştefan Dumitrache

Ana, sora de lapte a lui Neagoe Basarab

Dacă istoria îl plasează pe Manole sau Manoli alături de Neagoe Basarab, izvoarele nescrise o plasează, în sute de variante, pe Ana alături de celebrul meşter. “Legenda culeasă de Vasile Alecsandri nu este singura care vorbeşte despre Meşterul Manole şi sacrificiul său suprem pentru ridicarea Mănăstirii. Există multe alte variante ale baladei Mănăstirii Curtea de Argeş care, puse cap, creează o imagine mai detaliată a Anei lui Manole. Ştim că personajul acesta a existat. Ana a fost sora de lapte a lui Neagoe şi fiica din flori a lui Pârvu Craiovescu şi se pare că a fost soţia acestui Manoli”, spune istoricul Ştefan Dumitrache. Despre Ana şi dragostea pe care Manole i-a purtat-o vorbesc nu doar memorabilele versuri ale cunoscutei balade, ci şi versiuni mai puţin ştiute ale legendei Mănăstirii Argeşului. Potrivit uneia dintre acestea, de Manole a fost îndrăgostită cu patimă şi fiica unui negustor din Câmpulung, Zorza, iubită, la rândul sau, de un mare logofăt – Harvat. Legenda ne spune că fata îl iubea fără scăpare pe acest Manoli, care însă nu avea ochi decât pentru legendara sa Ana.

„Ana şi-a găsit sfârşitul în timpul unei revolte a meşterilor”
Potrivit legendei, Manole îşi sacrifică soţia, zidirea Anei fiind, prin emoţia şi durerea pe care le transmite, cel mai memorabil moment al baladei. “Neagoe a vrut cei mai buni meşteri la construirea acestei mănăstiri. Aşa l-a adus aici pe Manoli, a cărui prezenţă a stârnit invidii de partea celorlaţi meşteri, intrigaţi de faptul că domnitorul a chemat un străin că să ridice mănăstirea. Faptul că ceea ce ziua se ridica, noaptea se năruia este pus tocmai pe seama acestor invidii şi neînţelegeri care au apărut. Dimensiunile, planurile lui Manole erau sabotate de unii dintre ceilalţi meşteri. Nu de toţi, fiindcă Manoli a avut şi aliaţi care i-au recunoscut geniul. Unul dintre aceşţia din urmă este Vitus Stots, meşterul pietrar care a realizat ornamentele mănăstirii Curtea de Argeş, care, la rândul lui, studiase, ca şi Manoli, în Imperiul Otoman, tot pe lângă un arhitect armean”, explică Ştefan Dumitrache, care arată că tocmai din cauza acestor neînţelegeri, ridicarea mănăstirii a durat cinci ani. Pe fondul amintitelor neînţelegeri sunt contruite şi explicaţiile legate de moartea Anei. “Ana şi-a pierdut viaţa în urma unei revolte a meşterilor şi a fost zidită în zidurile bisericii, iar acest lucru are legătură cu o veche tradiţie românească, << zidirea umbrei>>. Potrivit unui vechi obicei, unei persoane care stătea la soare şi căreia i se profila bine umbra, i se măsura, pe furiş, cu ajutorul unui bâte, înalţimea acestui profil. Jalonul se rupea la dimensiunea umbrei şi, ulterior, se îngropa în zidurile clădirilor. Legat de această practică străveche, se credea că cei care constatau că li s-a rupt umbra, înnebuneau, de aceea întregul obicei trebuia să se facă pe ascuns”, mai spune istoricul Ştefan Dumitrache.Mitul fundamental potrivit căruia nimic nu se poate clădi şi nimic nu poate rezista dacă nu are la bază un sacrificiu se adevereşte în unele din variantele legendei nu doar prin moartea Anei, ci şi prin cea a pruncului din pântecul femeii, deşi în folclor există versiuni potrivit cărora fiul avea să-şi găsească sfârşitul mai târziu.
Sacrificiul, redat în arhitectura mănăstirii
“De altfel, cele două turle de deasupra pronaosului răsucite din exterior spre interior, de jos în sus, simbolizează ascensiunea, prin sacrificiul Anei şi al copilului, de la pământ la cer”, argumentează directorul Muzeului Curtea de Argeş.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *